Porțile de fier ale fluviului Dunărea între Serbia și România

2024 Autor: Cyrus Reynolds | [email protected]. Modificat ultima dată: 2024-02-09 02:17

Porțile de fier ale fluviului Dunărea constau inițial din patru chei înguste și trei bazine largi răspândite pe mai multe mile de râu care desparte România și Serbia. Termenul „Poarta de Fier” a fost folosit pentru prima dată de The Times of London în 1853 și, în timp ce unii consideră întreaga porțiune de 83 de mile a râului ca fiind Porțile de Fier, cei mai mulți o definesc ca fiind doar secțiunea cu cele patru chei înguste.

În anii 1960, guvernul a construit o ecluză masivă și un baraj pentru a ajuta la controlul vitezei râului și a face navigația mai sigură. Înainte ca fluviul Dunărea să fie baraj, ambarcațiunile comerciale care transferau mărfuri se temeau să navigheze prin repezirile porțiunii înguste ale râului Porțile de Fier. După finalizarea proiectului barajului, râul care curge prin Porțile de Fier s-a calmat, iar apa a crescut cu 130 de metri mai sus decât înainte de construirea barajului și a centralei electrice. Cele două ecluze, desfășurate la mai mult de 50 de mile, ancorează fiecare capăt al Porților de Fier, iar impactul barajului poate fi simțit de peste 100 de mile; peste 23.000 de locuitori care trăiesc de-a lungul râului au trebuit să fie relocați după finalizarea barajului.

Croazierele fluviale Dunărea în estul Europei navighează prin Porțile de Fier în timpul zilei, iar peisajul este spectaculos, deși nula fel de dramatic cum era acum peste 50 de ani. Majoritatea călătorilor cu croaziere fluviale consideră zona Porțile de Fier și Valea Wachau din Austria drept cele mai pitorești părți ale fluviului Dunărea.

Croazierele fluviale în Europa de Est pe Dunăre circulă de obicei între Budapesta și București sau Marea Neagră. Cei care doresc să traverseze Europa de la Marea Neagră la Marea Nordului la Amsterdam pot combina o croazieră fluvială pe Dunăre în Europa de Est cu o croazieră fluvială „Marea Europeană” între Budapesta și Amsterdam.

În această fotografie, împăratul roman Traian a pus un marcaj pentru a comemora construcția drumului către Dacia în urmă cu aproape 2000 de ani.

Poarta de fier a fluviului Dunărea între Serbia și România

Marcul Tabula Traiana așezat de împăratul roman Traian cu peste 2000 de ani în urmă poate fi văzut în partea stângă. Se află pe malul sârbesc al Dunării și a fost mutat în locația actuală în 1972, când barajul și stația hidroelectrică de pe râu au făcut ca apa să crească.

Șeful dac Decebal sculptat în Porțile de Fier

Acest chip uriaș sculptat în malul românesc al Dunării îl celebrează pe eroul român Decebal, care a purtat multe bătălii cu romanii.

Decebal sculptat în stânca de la Porțile de Fier

Decebal și-a condus armatain lupta cu romanii de multe ori. Și-a luat viața după ce împăratul roman Traian a cucerit Dacia.

Sânci în alte mărginesc Poarta de Fier a fluviului Dunărea

Stâncile falnice fac din această porțiune mai largă a fluviului Dunărea de est una dintre cele mai pitorești locații din regiune. Odată ce navele trec în partea mai îngustă a râului, lățimea se poate micșora la 500 de picioare.

Mânăstirea Mraconia de pe Porțile de Fier ale Dunării

Pe această locație a fost construită o mănăstire fie în secolul al XIV-lea, fie în secolul al XV-lea (anul exact nu este cunoscut), dar clădirea a fost distrusă în timpul bătăliilor din secolul al XVII-lea. Încercările de reconstrucție au fost oprite după ce creșterea apelor din anii 1960 a plasat ruinele complet sub apă. Noua mănăstire din piatră Mraconia a fost ridicată în 1993 deasupra ruinelor.

Cruce pe stâncă cu vedere la Dunăre

Această cruce este mult mai mare decât apare în imagine, deoarece stâncile cu vedere la fluviul Dunărea sunt masive și pot atinge până la 1000 de picioare în înălțime.

Poarta de fier a fluviului Dunărea între România și Serbia

Cheile înguste ca acesta de pe râul Dunărea de est au fost umplute cu repezi înainte ca râul să fie baraj. Defileul final al Porților de Fier formează abarieră între Munții Carpați și Balcani.

Peștera din zidul de stâncă al Porților de Fier al fluviului Dunărea

Numeroase peșteri aliniază pereții de stâncă ai Porților de Fier ale fluviului Dunărea, care separă România de Serbia. Cea mai mare peșteră, Ponicova, este situată în apropiere de orașul Dubova și este cunoscută și sub denumirea de Peștera Gura Apei și Peștera Liliecilor.