Starea Marii Bariere de Corali: Ar trebui să mergi?

2024 Autor: Cyrus Reynolds | [email protected]. Modificat ultima dată: 2024-02-09 01:58

Situat în largul coastei Queensland, Australia, Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif de corali de pe Pământ. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 133.000 de mile pătrate și cuprinde mai mult de 2.900 de recife separate. Un sit al Patrimoniului Mondial din 1981, poate fi văzut din spațiu și este o icoană australiană la egalitate cu Ayers Rock sau Uluru. Adăpostește peste 9.000 de specii marine (multe dintre ele pe cale de dispariție) și generează aproximativ 6 miliarde USD prin turism și pescuit în fiecare an.

În ciuda statutului său de comoară națională, Marea Barieră de Corali a fost afectată în ultimii ani de o serie de factori umani și de mediu. Acestea includ pescuitul excesiv, poluarea și schimbările climatice. În 2012, o lucrare publicată de Proceedings of the National Academy of Sciences a estimat că sistemul de recif și-a pierdut deja jumătate din acoperirea sa inițială de corali. Dezastrele majore de albire a coralilor din 2016 și 2017 s-au adăugat la criza de mediu, iar în august 2019, Autoritatea Parcului Marin al Marii Bariere de Corali a publicat un raport în care afirmă că perspectiva pe termen lung pentru sistemul de recif este „foarte slabă”.

În acest articol, ne uităm la dacă cea mai mare structură unică construită de organismele vii are oviitor; și dacă încă merită vizitat.

Evoluții în ultimii ani

În aprilie 2017, mai multe surse de știri au raportat că Marea Barieră de Corali se afla pe patul de moarte în urma unui eveniment major de albire în treimea mijlocie a sistemului de recif. Pagubele au fost documentate printr-un sondaj aerian efectuat de Centrul de Excelență pentru Studii asupra Recifelor de Corali al Consiliului de Cercetare Australian, care a raportat că din 800 de recife analizate, 20% au arătat daune de albire a coralilor. Aceste descoperiri sumbre au venit în urma unui eveniment de albire anterior, în 2016, în timpul căruia treimea de nord a sistemului de recif a suferit o pierdere de 95% a acoperirii de corali.

Împreună, aceste evenimente de albire consecutive au provocat daune catastrofale asupra celor două treimi superioare ale sistemului de recif. Rezultatele unei lucrări științifice publicate în revista Nature în aprilie 2018 au arătat că, în medie, unul din trei corali din Barrier Reef a murit într-o perioadă de nouă luni după evenimentele de albire din 2016 și 2017. Acoperirea totală de corali a scăzut de la 22% în 2016 la 14% în 2018. În cel mai recent raport de perspectivă al Autorității pentru Parcul Marin al Marii Bariere de Corali, au fost identificate nu mai puțin de 45 de amenințări separate. Acestea variază de la creșterea temperaturii mării până la scurgerile de pesticide și pescuitul ilegal.

Înțelegerea albirii coralilor

Pentru a înțelege gravitatea evenimentelor de albire din 2016 și 2017, este important să înțelegem ce presupune albirea coralilor. Recifele de corali sunt formate din miliarde de polipi de corali: creaturi vii care depind de o relație simbiotică cu organisme asemănătoare algelor numite zooxanthellae. Zooxantelele sunt protejate de învelișul exterior dur al polipilor de coral și, la rândul lor, furnizează recifului nutrienți și oxigen generat prin fotosinteză. De asemenea, zooxantelele dau coralului culoarea sa strălucitoare. Când coralii devin stresați, ei expulzează zooxantelele, dându-le un aspect alb alb.

Cea mai frecventă cauză a stresului pe corali este creșterea temperaturii apei. Coralul albit nu este coral mort. Dacă condițiile care au provocat stresul sunt inversate, zooxantelele se pot întoarce și polipii se pot recupera. Cu toate acestea, dacă condițiile continuă, polipii sunt lăsați vulnerabili la boli și nu sunt capabili să crească sau să se reproducă eficient. Supraviețuirea pe termen lung este imposibilă, iar dacă polipilor li se permite să moară, șansele de recuperare a recifului sunt la fel de sumbre.

Cauze globale ale albirii coralilor

Cauza principală a albirii coralilor de pe Marea Barieră de Corali este încălzirea globală. Gazele cu efect de seră emise de arderea combustibililor fosili (atât în Australia, cât și la nivel internațional) s-au acumulat încă de la începutul Revoluției Industriale. Aceste gaze fac ca căldura generată de soare să rămână prinsă în atmosfera Pământului, ridicând temperaturile atât pe uscat, cât și în oceanele din întreaga lume. Pe măsură ce temperaturile cresc, polipii de corali precum cei care formează Marea Barieră de Corali devin din ce în ce mai stresați, făcându-i în cele din urmă să-și expulze zooxantelele.

Schimbările climatice sunt, de asemenea, responsabile de schimbarea tiparelor meteo. Efectele evenimentelor de albire din 2016 și 2017 au fost agravate de CiclonDebbie, care a provocat daune semnificative Marii Bariere de Corali și coastei Queensland în 2017. În urma dezastrului, oamenii de știință au prezis că Marea Coralului va vedea mai puține cicloane în anii următori; dar cele care apar vor fi de o amploare mult mai mare. Prin urmare, este de așteptat ca daunele cauzate recifelor deja vulnerabile ale zonei să se agraveze proporțional.

Factori locali, de asemenea, de vină

În Australia, activitățile agricole și industriale de pe coasta Queenslandului contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la declinul recifului. Sedimentele spălate în ocean de la fermele de pe continent sufocă polipii de corali și împiedică lumina solară necesară fotosintezei să ajungă la zooxantele. Nutrienții conținuti în sediment creează dezechilibre chimice în apă, declanșând uneori înflorirea algelor dăunătoare. În mod similar, expansiunea industrială de-a lungul coastei a înregistrat perturbări majore ale fundului mării ca urmare a proiectelor de dragare la scară largă.

Pescuitul excesiv este o altă amenințare majoră pentru sănătatea viitoare a Marii Bariere de Corali. În 2016, Fundația Ellen McArthur a raportat că, dacă tendințele actuale de pescuit nu se schimbă dramatic, va exista mai mult plastic decât pește în oceanele lumii până în 2050. Ca urmare, echilibrul fragil de care depind recifele de corali pentru supraviețuirea lor este distrus. Pe Marea Barieră de Corali, efectele dăunătoare ale pescuitului excesiv sunt dovedite de focare repetate de stele de mare cu coroană de spini. Această specie a scăpat de sub control ca urmare a decimării prădătorilor săi naturali, inclusivmelc triton uriaș și peștele împărat dulce. Mănâncă polipi de corali și poate distruge suprafețe mari de recif dacă numărul acestuia este lăsat necontrolat.

Viitorul: poate fi salvat?

După cum demonstrează raportul din august 2019, perspectivele pentru Marea Barieră de Corali sunt proaste și se înrăutățesc. Cu toate acestea, deși sistemul de recif este cu siguranță bolnav, nu este încă terminal. În 2015, guvernul australian a lansat Planul de sustenabilitate pe termen lung Reef 2050, conceput pentru a îmbunătăți sănătatea sistemului de recif în încercarea de a-și salva statutul de sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Planul a înregistrat unele progrese, inclusiv interzicerea aruncării materialelor de dragare în Zona Patrimoniului Mondial și reducerea cu 28% a pesticidelor din scurgerile agricole.

În raportul din 2019, CEO-ul Autorității Parcului Marin al Marii Bariere de Corali, Josh Thomas, a anunțat că guvernele din Australia și Queensland vor investi 2 miliarde USD în următorul deceniu în încercarea de a proteja reciful și de a-i crește rezistența pe termen lung.. Eforturile de conservare sunt deja în desfășurare și au adoptat o abordare cu mai multe fațete a problemei, concentrându-se pe obiective precum îmbunătățirea calității apei, abordarea focarelor de stele de mare din coroana de spini și găsirea modalităților de a ajuta recifele care au fost deja albite să se redreseze.

În cele din urmă, cele mai grave amenințări la adresa Marii Bariere de Corali sunt rezultatul încălzirii globale și al pescuitului excesiv. Aceasta înseamnă că, pentru ca acest sistem de recif și altele din întreaga lume să aibă un viitor, atitudinea guvernului și a publicului față de mediu trebuie să se schimbe atât la nivel internațional, cât și urgent.

Concluzia

Deci, având în vedere toate acestea, merită totuși să călătorești la Marea Barieră de Corali? Pai depinde. Dacă sistemul de recif este singurul motiv pentru a vizita Australia, atunci nu, probabil că nu. Există multe alte destinații pline de satisfacții pentru scufundări și snorkeling. În schimb, căutați zone îndepărtate, cum ar fi estul Indoneziei, Filipine și Micronezia.

Cu toate acestea, dacă călătorești în Australia din alte motive, cu siguranță există unele zone din Marea Barieră de Corali care merită totuși verificate. Cea mai sudică treime a sistemului de recif este încă relativ intactă, zonele de la sud de Townsville scăpând de cel mai rău dintre evenimentele recente de albire. De fapt, studiile de la Institutul Australian de Științe Marine arată că coralii din sectorul sudic sunt remarcabil de rezistenți. În ciuda creșterii factorilor de stres din ultimul deceniu, acoperirea coralilor s-a îmbunătățit de fapt în această zonă.

Un alt motiv bun pentru a vizita este faptul că veniturile generate de industria turistică a Marii Bariere de Corali servesc drept o justificare majoră pentru eforturile continue de conservare. Dacă abandonăm sistemul de recif la cea mai întunecată oră, cum putem spera la o înviere?